BoostINNO Baia Mare – planul de acțiune integrată al municipalității Baia Mare pentru incluziune socială
Orașul Baia Mare este reședința județului Maramureș și este situat, de-a lungul râului Săsar, în nord-vestul României, aproape de granițele maghiare și ucrainene. Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, Baia Mare este clasat ca al treilea oraș ca mărime din regiunea de nord-vest, cu o populație de aproximativ 136.000 de persoane.
Baia Mare este un oraș de rangul doi, având o importanță interjudețeană, regională și joacă rolul de a echilibra sistemul urban. Orașul are un statut de pol de dezvoltare urbană, ceea ce indică faptul că acesta acționează ca un centru de creștere regională și locală, asigurând dezvoltarea în zonele adiacente.
Baia Mare a fost capitala industriei miniere și metalurgice din România, dar și-a schimbat profilul economic în ultimii 10 ani. Datorită închiderii minelor, orașul are acum un profil secundar-terțiar, cu activități industriale, de construcții și servicii predominante care au îmbunătățit economia orașului în ultimii ani.
Probleme, nevoi și dificultăți
Identificarea nevoilor și provocărilor locale este unul dintre cei mai importanți pași în proiectele Urbact pentru a dezvolta obiective și direcții clare pentru Planul de Acțiune Integrată al orașului. În cadrul proiectului BoostINNO Urbact, membrii ULG au identificat nevoile și provocările locale cheie pentru o dezvoltare durabilă și de succes care urmează să fie stabilită la Baia Mare în patru domenii, în legătură cu temele proiectului:
Nevoi și dificultăți culturale:
- lipsa identității culturale;
- lipsa unei abordări integrate de promovare a valorilor și tradițiilor culturale din Baia Mare; oferte culturale insuficiente pentru persoanele defavorizate;
- nevoia de consolidare și inovare a meșteșugurilor tradiționale locale;
- nevoia de consolidare a identității locale prin activități culturale;
Nevoi și dificultăți sociale:
- procesele de depopulare și îmbătrânire a populației;
- creșterea ratei populației cu risc de sărăcie și excluziune socială;
- migrația tinerilor în căutare de muncă dincolo de oraș (lipsa perspectivelor de viață);
- dezvoltarea slabă a facilităților de locuințe sociale;
- nevoia de politici mai bune de incluziune socială și gestionarea sărăciei;
- nevoia de îmbunătățire a asistenței medicale;
- nevoia de îmbunătățire a infrastructurii pentru locuințe sociale;
- nevoia de creștere a inițiativelor comunitare și a angajamentului cetățenilor;
Nevoi și dificultăți educaționale:
- programe educaționale inadecvate pentru nevoile pieței muncii locale;
- nevoia de scădere a ratei populației cu un grad redus de educație;
- nevoia de creștere a nivelului de educație civică locală;
- nevoia de dezvoltare și consolidare a modulelor de educație non-formală;
Nevoi și dificultăți economice
- lipsa investițiilor în cercetare și dezvoltare;
- izolarea economică și vulnerabilitatea;
- lipsa diversității în cazul serviciilor;
- nevoia de diversificare a pieței muncii și a educației, de instruire conform cu cerințele pieței muncii;
- mediul de afaceri subdezvoltat pentru a atrage investiții și pentru a stimula antreprenoriatul local;
- lipsa parcurilor industriale și a incubatoarelor de afaceri.
Conceptul strategic
Strategia se bazează pe conceptul „de la zoom in la zoom out”, care este o abordare sistematică dublă, o metodă puternică pentru a depăși provocările orașelor.
În primul rând, scoate toate cele patru sectoare (sector non-profit, public, privat, informal) dintr-o gândire și atitudine pe termen scurt în ceea ce privește dezvoltarea orașului și le permite o aliniere în jurul unei perspective comune pe termen lung, pentru construirea unei zone relevante de interes. În al doilea rând, permite orașelor să își concentreze atenția asupra unui singur proiect, depășind astfel o tendință naturală de implicare precară în prea multe proiecte, fără un rezultat concret și pe termen lung. Accentul cel mai semnificativ pe care îl dezvoltă este legat de o viziune pe termen lung, fără a prioritiza doar câteva din multitudinea de activități pe termen scurt care le atrag atenția zilnic. Această abordare a strategiei implică o gamă largă de instrumente și moduri de dezvoltare a scenariilor pentru a „scoate” orașele din zona lor de confort, dar diferă de dezvoltarea scenariului, practicată în mod obișnuit pe mai multe niveluri. Permite orașului să aleagă nu doar scenariul cel mai probabil, ci scenariul pe care se vor angaja să îl urmeze.
Zoom in
Partea de zoom in poate juca un rol critic în dezvoltarea unei narațiuni credibile. Cele mai puternice narațiuni sunt cele în care acțiunile relativ modeste pe termen scurt pot produce un impact tangibil asupra avansării către oportunitatea pe termen lung. Prin urmărirea inițiativelor de zoom (prin acupunctură urbană, evenimente și activități), orașul care modelează narațiunea poate începe să își construiască credibilitatea pentru narațiunea mai largă a inovațiilor, prezentând impactul pe termen scurt în accelerarea mișcării către obiectivele pe termen lung
Zoom out
Partea de zoom out permite anticiparea modului în care cetățenii vor evolua și care sunt nevoile și provocările locale. Văzute prin această lentilă, este posibil ca orașele să identifice prioritățile emergente din perspectiva comunității. Perspectiva zoom out poate oferi o modalitate structurată (stabilirea obiectivelor pe termen lung și încadrarea instrumentelor juridice și normative) de identificare și concentrare asupra priorităților care apar în urma proiectelor pe termen lung desfășurate de-a lungul deceniilor. Cadrul narativ oferă un filtru important pentru prioritizarea oportunităților și a obiectivelor.
