3.1 Comunicare și informare incluzivă

Pentru a asigura o informare și o comunicare eficiente, planurile de urgență trebuie să fie disponibile în formate alternative pentru persoanele cu handicap, în funcție de nevoile lor specifice de comunicare (de exemplu, în format braille, cu caractere mari, audio și/sau video).

Comunicarea poate avea loc în diferite moduri.Vorbirea, ascultarea, citirea și scrierea sunt toate modalități comune de comunicare.
Atunci când aceste comunicări implică o persoană cu un handicap, poate fi necesar un ajutor sau un serviciu auxiliar pentru o comunicare eficientă. Tipul de ajutor sau serviciu necesar depinde de durata și complexitatea comunicării, precum și de format.

Ce înseamnă o comunicare „eficientă”? Pe scurt, „comunicare eficientă” înseamnă că orice este scris sau vorbit trebuie să fie la fel de clar și ușor de înțeles pentru persoanele cu dizabilități ca și pentru persoanele care nu au dizabilități. Acest lucru este important deoarece unele persoane au handicapuri care afectează modul în care comunică.

Ajutoarele și serviciile auxiliare pot include o gamă largă de tehnologii, cum ar fi sisteme și dispozitive de ascultare asistivă; subtitrare și traducere în timp real pentru accesul la comunicare (CART); telefoane cu text (TTY), videotelefoane și telefoane subtitrate; software de citire a ecranului, software de mărire și cititoare optice.

A. Pentru persoanele care sunt nevăzătoare, au pierderea vederii sau sunt surdo-orb 

• Un cititor calificat (o persoană capabilă să citească eficient, precis și imparțial, folosind orice vocabular specializat necesar)
• Informații privind asistența medicală disponibile cu caractere mari, în Braille sau în format electronic pentru a fi utilizate cu un program de citire pe ecran de calculator; sau o înregistrare audio a informațiilor tipărite

B. Pentru persoanele surde, cu deficiențe de auz sau cu surdocecitate

• O persoană calificată să ia notițe.
• Un interpret calificat în limbajul semnelor, un interpret oral, un interpret cu limbaj tactil sau un interpret tactil (o persoană capabilă să interpreteze eficient, precis și imparțial, atât receptiv, cât și expresiv, utilizând orice vocabular specializat necesar). În unele situații, interpretarea video la distanță (VRI) poate fi eficientă. VRI utilizează tehnologia videoconferinței pentru a furniza interpretare în limbajul semnelor pe internet. Entitățile care utilizează VRI trebuie să se asigure că serviciul este întotdeauna disponibil, că tehnologia îndeplinește standardele de performanță și este fiabilă și că personalul adecvat este instruit cu privire la instalare și utilizare.
• Subtitrare în timp real, materiale scrise sau un scenariu tipărit al unui discurs standard.

C. Pentru persoanele care au dificultăți de vorbire

• Păstrarea hârtiei și a creionului la îndemână, astfel încât persoana să poată scrie cuvintele pe care personalul nu le poate înțelege.
• Acordarea de mai mult timp pentru a comunica cu o persoană care utilizează o placă sau un dispozitiv de comunicare.

D. Pentru persoanele care au dizabilități cognitive sau intelectuale

• Păstrarea hârtiei și a creionului la îndemână, astfel încât persoana să poată scrie cuvintele pe care personalul nu le poate înțelege.
• Acordarea de mai mult timp pentru a comunica cu o persoană care utilizează o tablă de comunicare, diagrame, tabletă digitală, diagrame cu imagini sau alt dispozitiv.

Exemplu: PLANIFICAREA COMUNICAȚIILOR DE URGENȚĂ PENTRU OPERATORII DE TURISM

Comunicarea clară este esențială în timpul unei situații de urgență. Următoarea listă de verificare vă va ajuta să elaborați un plan de comunicare eficient pentru a informa personalul și oaspeții.

Stabilirea rolurilor și responsabilităților

• • Numiți decidentul principal/coordonatorul.
  • Numiți decidentul (decidenții) de rezervă.
  • Numiți un purtător de cuvânt al mass-media.
  • Prezentați rolurile și responsabilitățile participanților suplimentari.

Determinați cu cine trebuie să comunicați:

• • Angajații și membrii familiilor acestora.
  • Oaspeții și persoanele lor de contact în caz de urgență.
  • Oficialitățile locale și părțile interesate, inclusiv agențiile de turism.
  • Mass-media – determinați, documentați și faceți public planul de comunicare în caz de urgență:
  • Arborele de telefoane/email (includeți soții/familiile angajaților).
  • Sistemul de mesagerie în caz de urgență de pe site-ul web.
  • Sistemul de mesagerie prin telefon/voicemail.
  • Social media
  • Actualizați tot personalul, inclusiv personalul sezonier/temporar cu planul dumneavoastră.
  • Fiți conștienți de informațiile cheie de care veți avea nevoie în timpul unei situații de urgență, cum ar fi incidentul, ora și numărul de angajați și de oaspeți afectați.

3.2 Tehnologii de asistență și design universal al TIC pentru gestionarea situațiilor de urgență

Persoanele cu dizabilități au dreptul la acces egal la TIC (Tehnologia informației și comunicațiilor) și la multiple tipuri de formate de informații accesibile, cum ar fi subtitrarea, conversia vocii în text, descrierea audio și serviciile de retransmisie video în limbajul semnelor etc.

Acestea includ toate informațiile privind pregătirea pentru dezastre, avertismentele, evacuarea, adăpostul și accesul la hrană furnizate de agențiile de gestionare a dezastrelor atât în faza de răspuns, cât și în cea de recuperare.

Nevoile persoanelor cu handicap în situații de dezastru și de urgență trebuie să facă parte dintr-un plan de evacuare de urgență, în special în măsura în care acesta implică servicii TIC. Drepturile persoanelor cu handicap de a avea acces la informații și cunoștințe, precum și dreptul acestora la libertatea de exprimare și de opinie ar trebui să fie recunoscute și asigurate în toate etapele planurilor de gestionare a dezastrelor.

Ar trebui adoptate și puse în aplicare standarde TIC accesibile pentru a garanta securitatea și siguranța tuturor, inclusiv a persoanelor cu handicap.

Utilizarea tehnologiilor de asistență

Tehnologiile asistive ajută persoanele cu handicap să audă, să vadă, să vorbească și să se miște. Acestea pot utiliza diferite tipuri de echipamente, cum ar fi computere, telefoane mobile, telefoane, scaune cu rotile, dispozitive ajutătoare pentru mers și proteze.

De asemenea, tehnologiile de asistență pot furniza persoanelor cu handicap informații privind pregătirea pentru dezastre, avertizarea timpurie și evacuarea, permițându-le să acționeze în timp util în situații de urgență.

Tehnologiile de asistență ajută în toate aspectele și în toate etapele planificării prevenirii și pregătirii pentru dezastre și situații de urgență: alertă timpurie, evacuare și transport, adăpostire, prim ajutor și servicii medicale, locuințe temporare și măsuri de recuperare și reconstrucție. Următoarele tehnologii pot fi utilizate de persoanele cu dizabilități în fazele de prevenire, pregătire, răspuns și recuperare în caz de dezastre.

A. Persoane cu mobilitate redusă

• Scaunul cu rotile, ajutorul pentru mersul pe jos, proteza – ajută la mobilitatea individului. Aceste ajutoare personale pot fi utilizate de persoanele cu dizabilități motorii în planificarea și evacuarea în caz de dezastre și în alte activități comunitare de reducere a riscurilor de dezastre.
• Scaunul cu rotile electric utilizat de persoanele cu dizabilități motorii, în plus față de alte dispozitive adăugate, le poate ajuta să citească, să comunice, să se hrănească, să meargă la toaletă, să se îngrijească și să facă baie.

B. Persoane cu deficiențe de vedere

• Bastonul alb – este un instrument de mobilitate util pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere în navigarea independentă în mediul lor. Este un instrument care le permite să se deplaseze unde și când doresc.
• Lupa – sistemele de amplificare ajută la mărirea textului, astfel încât persoanelor cu deficiențe de vedere să le fie mai ușor să citească informațiile despre dezastre.
• Cititoare de ecran – este o aplicație software care permite persoanelor cu deficiențe de vedere să utilizeze un computer și telefoane mobile.
• Sistemele de afișare Braille sunt dispozitive electronice utilizate pentru citirea tactilă a textului care este de obicei afișat vizual pe un monitor de computer.
• Sistemul de poziționare globală (GPS) – dispozitivul ajută la prevenirea rătăcirii persoanelor cu handicap și le permite să informeze un îngrijitor atunci când este nevoie de asistență. Un dispozitiv de localizare GPS poate fi purtat de persoanele cu handicap sub formă de brățară sau pandantiv și va notifica îngrijitorii prin e-mail și text dacă au nevoie de asistență. Acest lucru va permite familiei și îngrijitorilor să le urmărească pe internet.

C. Persoane cu deficiențe de auz și alte deficiențe 

• Aparat auditiv – un dispozitiv electronic alimentat cu baterii care facilitează auzul persoanelor cu deficiențe de auz. Un aparat auditiv este format dintr-un microfon, un amplificator și un receptor. Aparatele auditive pot călători cu o persoană sau pot fi transportate de persoanele care răspund la gestionarea dezastrelor. 
• Comunicator pentru surdocecitate – un dispozitiv portabil pentru persoanele cu surdocecitate care le permite să poarte conversații față în față cu oricine. Dispozitivul oferă trei tipuri de comunicare: față în față, TTY și SMS.
• Dispozitive de comunicare augmentativă și alternativă (AAC) – cuprind metode de comunicare pentru persoanele cu dizabilități sau restricții privind producerea sau înțelegerea limbajului vorbit sau scris. De exemplu, imagini pe o tablă care pot fi folosite pentru a solicita mâncare, băutură sau alte activități; sau poate fi vorba de o sinteză avansată a vorbirii capabilă să stocheze sute de fraze și cuvinte. Pentru persoanele cu deficiențe de vorbire și de limbaj, dispozitivele de CAA joacă un rol deosebit de important în facilitarea comunicării cu primii respondenți în caz de dezastru și cu participanții activi la exercițiile de dezastru, pentru a deveni mai independenți și pentru a lua decizii individuale.
• Sistemul de poziționare globală (GPS) – Pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și de învățare, familia și îngrijitorii pot crea rute GPS către adăpost în cazul unui dezastru.

Utilizarea telefoanelor mobile

Telefoanele mobile sunt un instrument deosebit de valoros pentru persoanele cu handicap, deoarece le pot atenua handicapul personal.

Telefoanele mobile nu mai sunt simple dispozitive de comunicare bidirecțională, ci se dovedesc a fi cel mai eficient instrument pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru contactul și informarea publicului atunci când are loc un dezastru. Telefoanele mobile permit agențiilor pentru dezastre și publicului să gestioneze aceste provocări și să reducă riscurile. Agențiile de gestionare a dezastrelor ar trebui să elaboreze un program pentru a valorifica acest instrument de comunicare. Tehnologiile mobile sunt foarte importante pentru persoanele care locuiesc în zone rurale și îndepărtate, deoarece le pot permite să înțeleagă când și cum dezastrele iminente sunt susceptibile să le afecteze viața și zona în care locuiesc. Acestea îi pot informa cum să facă față dezastrelor precum inundațiile, taifunurile, cutremurele și tsunami-urile și, de asemenea, le pot oferi informații despre cum să gestioneze situația până la sosirea ajutorului profesional de urgență. Cu ajutorul celor mai recente tehnologii de asistență, cum ar fi cititoarele de ecran, textul cu zoom, alertele prin vibrații și recunoașterea vorbirii, persoanele cu handicap pot avea acces la informațiile despre dezastre pe telefoanele mobile.

La evacuarea persoanelor cu handicap în caz de dezastre, dispozitivele lor de asistență sau mijloacele de comunicare și de deplasare nu ar trebui lăsate în urmă. Planurile de gestionare a situațiilor de urgență ar trebui să includă proceduri de asigurare a faptului că tehnologiile și dispozitivele esențiale de asistență rămân la persoanele cu dizabilități care au nevoie de ele. Ori de câte ori este posibil, în adăposturile accesibile ar trebui să fie disponibil un inventar de articole esențiale, cum ar fi aparate auditive, bastoane albe și scaune cu rotile.

În continuare sunt prezentate câteva instrumente foarte eficiente și eficace de avertizare a populației în caz de dezastre:

A. Transmisiune celulară

Pentru dezastre precum inundații, furtuni, cutremure sau tsunami, orice întârziere în alertarea publicului trebuie redusă la minimum. Tehnologia de difuzare celulară oferă o modalitate de diseminare a alertelor publice în masă, orientate geografic. Difuzarea celulară este o tehnologie mai avansată decât mesajele text SMS. Ea permite unei entități guvernamentale să transmită în siguranță o alertă de urgență în caz de dezastre și situații de urgență prin intermediul telefoanelor mobile dintr-o zonă afectată în câteva minute. Mesajul transmis prin intermediul difuzării mobile are o eficiență mai mare decât un apel bidirecțional sau un mesaj text SMS și nu supraîncarcă o rețea.

B. Serviciul de mesaje scurte (SMS) 

Atunci când agențiile naționale de gestionare a dezastrelor emit alerte/anunțuri privind dezastrele, companiile de telefonie mobilă încep imediat să trimită SMS-uri către publicul larg cu informații privind categoria alertei, tipul evenimentului, răspunsul, gravitatea și gradul de urgență. SMS-urile au devenit din ce în ce mai importante în țările în curs de dezvoltare, deoarece facilitează comunicarea între public, oficialii guvernamentali și echipele de intervenție în caz de dezastre.

C. Aplicații pentru telefoane mobile în caz de dezastru

O tehnologie mai recentă – cea a utilizării aplicațiilor mobile, poate fi utilizată și de agențiile de gestionare a dezastrelor și de agențiile de comunicare. Atunci când se apropie un dezastru, aplicațiile de alertă pentru telefoanele inteligente pot fi trimise utilizatorilor prin intermediul unui sistem de difuzare celulară sau al conectivității mobile la internet, oferind astfel timp suplimentar pentru un răspuns rapid. În timpul unei situații de urgență, volumul comunicațiilor către zona lovită de dezastru crește și devine dificil de interceptat.

Atunci când rețelele de telefonie mobilă nu funcționează din cauza volumului mare de apeluri efectuate de persoane panicate sau care doar se interesează de siguranța altora, aplicațiile mobile pentru dezastre pot contribui la menținerea spațiului de date disponibil pentru intervențiile de urgență și pot ajuta oamenii să posteze și să obțină informații importante. Format alternativ înseamnă un format care permite persoanelor cu handicap să citească sau să asculte informațiile. informații. Aplicațiile de localizare și hărțile de pe telefonul mobil pot ajuta, de asemenea, utilizatorii să înțeleagă informațiile geografice și hidrologice privind dezastrele iminente care afectează comunitatea lor. În prezent, sunt disponibile o serie de aplicații pentru smartphone-uri care oferă informații privind răspunsul la dezastre și care furnizează o listă și hărți interactive ale pericolelor active care au loc în întreaga lume.

D. Social Media (Twitter și Facebook) 

Rețelele de socializare precum X și Facebook pot acționa, de asemenea, ca sisteme de avertizare. X și-a dovedit deja utilitatea în domeniul știrilor de ultimă oră, inclusiv al informațiilor timpurii privind dezastrele naturale. Cu toate acestea, există unele preocupări cu privire la fiabilitatea tweet-urilor ca sistem oficial de avertizare timpurie de către autoritățile guvernamentale. Facebook contribuie la îmbunătățirea și accelerarea răspunsurilor la dezastrele naturale și la situațiile de urgență prin implicarea membrilor publicului și poate fi utilizat pentru a crea pagini de informare privind dezastrele și pentru a trimite mesaje unui grup.