Conținut curs
Introducere
0/1
Demararea unei afaceri în comerț
0/1
Tipuri de activități de comercializare
0/1
Recepționarea mărfurilor
Se efectueaza operatia de luare in primire a marfurilor prin verificarea lor cantitativa si calitativa. Achiziționarea mărfurilor de către comerțul en-gross din sfera producției este subordonată necesitătilor de ordin cantitativ, structural și calitativ al comerțului en-detail (cu amănuntul), care trebuie să corespundă, la rândul său, volumului și structurii cererii populației din raza deservită.
0/2
Principalele reguli de comercializare a produselor și serviciilor
0/1
Inventarierea în unitățile comerciale
0/1
Bibliografie și anexe
Lucrător Comercial

Starea de sanatate a lucratorilor poate fi:

 

  • sanatosi : deci isi pot desfasura activitatea
  • bolnavi cu afectiuni cronice care permit activitatea
  • purtatori sanatosi – adica personae care apparent sunt sanatoase (nu prezinta semen clinice de boala), dar care la examene mai aprofundate, se dovedesc a excreta germeni patogeni :
    • din tubul digestiv : febra tifoida, hepatita virala A, dizenterie, poliomielita
    • din nazo-faringe : streptococ, stafilococ
    • de pe tegumente : rani infectate cu streptococ, stafilococ

 

Purtatorii sanatosi sunt fosti bolnavi care:

 

  • au facut boala cu toate simptomele ei, simptome care intre timp au disparut, dar in organism au mai ramas germeni patogeni ai bolii, care se excreta in mediul inconjurator
  • au facut boale cu foarte putine simptome, nespecifice, si acestea au au permirs diagnosticul de boala, ei ramanand excretori de germeni patogeni.

 

Angajatorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public cat si din sectorul privat, sunt obligati sa respecte reglementarile privind examenul medical la angajare in munca, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea activitatii.

 

Persoanele care prezinta o boala sau suspiciunea unei boli ce poate fi transmisa prin alimente, care sunt purtatoare de agenti patogeni sau care prezinta plagi infectate, infectii cutanate sau boala diareica acuta, nu vor fi autorizate pentru activitatea in spatii in care se manipuleaza alimente, datorita riscului ridicat de contaminare directa sau indirecta a alimentelor.

 

Controlul medical periodic include:

 

  • inregistrarea evenimentelor medicale care s-au petrecut in intervalul de la examenul medical in vederea angajarii sau de la ultimul control medical periodic pana in momentul controlului medical respectiv
  • examenul clinic : respirator, cardiovascular, digestiv, renel, osteaoarticular, ORL, aftalmolgic, neuropsihic si dermato-venerologic.

 

Examenul medical la angajare confirma ca angajatul este sanatos, in sensul ca activitatea lui la locul de munca nu pericliteaza siguranta alimentelor.

 

De-a lungul timpului pot aparea boli care sa duca la contaminarea alimentelor si imbolnavirilor colegilor de serviciu si a consumatorilor.

 

In vederea prevenirii acestei situatii este necesar, ca la anumite intevale de timp sa se efectueze periodic, controlul starii de sanatate a angajatilor.

 

Controlul medical periodic este alcatuit din examinarea clinica, radiografie pulmonara si examene de laborator.

 

Examenul clinic se face prin examen clinic general, la fiecare 6 luni.

 

Examenul radiologic pulmonar se efectueaza pentru depistarea tuberculozei pulmonare aflata intr-un stadiu cat mai incipient – se face anual, la 12 luni, frecvente mai mari creand pericol de radiere.

 

Examene de laborator obligatorii:

 

  • examenul coprobacteriologic – se face anual, in semestrul 2 al anului, in perioada iulie-decembrie. De preferat sa se faca in sezonul cald, cand sunt cele mai mari conditii de producere a bolilor infectioase
  • examenul coproparazitologic- se face anual
  • examenul exudatului faringian. In nas si gat pot fi numerosi microbi care pot imbolnavi pe cei din jur. In timpul vorbirii, tusei, stranutului din gura sar picaturi de saliva, care au pe ele microbi.

 

Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minim 90 de zile din motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii si are ca scop:

 

  • confirmarea aptitudinii angajatului pentru exercitarea profesiei avute anterior
  • stabilirea unor masuri de adaptare la locul de munca
  • reorientarea spre alt loc de munca ce asigura angajatului mentinerea sanatatii

 

Triajul epidemiologic zilnic – autocontrolul si autoevaluarea zilnica a unor semne si simptome de boala.

Inainte de inceperea lucrului:

 

  • angajatul trebuie sa faca un bilant al starii sale de sanatate si sa declare eventualele aparitii ale starii de rau, febra, tuse, dureri de gat, guturai, scurgeri de urechi, diaree, stari de greata, dureri abdominale, usturimi la urinare, modificarea culorii urinei, abcese
  • managerul unitatii desemnat cu supravegherea personalului va investiga activ pe toti lucratorii, inainte de a incepe munca, daca prezinta semne de alterare a sanatatii ii va trimite la medic pentru diagnistic si tratament si ii va reprimi la lucru numai pe cei care au aviz scris de la medicul la care au fost trimisi.

 

Personalul din sectorul alimentar care efectueaza controlul medical la angajare si periodic este reprezentat de:

 

  • cei care manipuleaza carnea cruda ;
  • cei care lucreaza nemijlocit la prepararea alimentelor ;
  • cei din unitatile de colectare si industrializare a laptelui ;
  • cei din industria semiconservelor de peste si oua ;
  • restul personalului din unitatile de alimentatie publica si colectiva ;
  • restul personalului din fabricile si sectiile de preparate din carne ;
  • personalul din unitatile de imbuteliere a apelor minerale si din fabricile de bauturi racoritoare ;
  • personalul din unitatile si punctele de desfacere a alimentelor ;
  • personalul din fabricile de produse zaharoase ;
  • personalul din fabricile si sectiile de conserve sterilizate ;
  • personalul din industria de panificatie , a pastelor fainoase si a bauturilor alcoolice.

 

Obligațiile angajatorului în domeniul sănătății în muncă

 

  • sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, corespunzator conditiilor de munca si factorilor de risc evaluati la locurile de munca, pentru asigurarea sanatatii angajatilor
  • sa ia in considerare, din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, capacitatea angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate
  • sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor la care aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si a masurilor tehnice si organizatorice de prevenire necesare
  • sa angajeze in munca numai persone care in urma controlului medical corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le efectueze
  • sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea echipamentelor individuale de protectie si a echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei activitati de catre angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului din dotare
  • sa acorde la recomandarea medicului materiale igienico-sanitare si alimentatie de protectie
  • sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate la care angajatii sunt expusi in timpul lucrului;

 

Angajatorul este obligat:

 

  • sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu mai corespunde din punct de vedere al calitatilor de protectie
  • sa instruiasca angajatii asupra masurilor care trebuie luate privind sanatatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protectie in timpul lucrului

 

Obligațiile angajaților

 

  • sa-si insuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii si prevenire a imbolnavirilor
  • sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalte mijloacele de productie
  • sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat

 

Igiena personală a lucrătorului

 

Igiena personala reprezinta totalitatea manoperelor pentru realizarea unei stari de curatenie a intregului corp (piele, mucoase, par, unghii), a imbracamintei si incaltamintei, astfel incat lucratorul sa nu devina o sursa de contaminare a produselor alimentare sau de imbolnavire a propriei persoane.

 

Daca lucrati cu alimente este necesar sa aveti o igiena personala foarte buna.

 

Organismul excreta diferite substante, in mod permanent, cum ar fi sudoarea, celule moarte. Aceste substante sunt suport nutritiv pentru microorganisme, degaja mirosuri neplacute si pot contribui la alterarea alimentelor.

 

Organismul uman elimina microorganisme pe diverse cai : calea fecala, urinara, din cavitatea bucala, din cavitatea nazala.

 

Prin relatia permanenta cu mediul inconjurator, omul poate primi pe suprafata pielii sale si in nas, urechi, gura etc. praf si microorganisme pe care apoi le transmite alimentelor si utilajelor pe care le foloseste si de pe acestea ele pot ajunge la consumator.

 

Inainte de inceperea lucrului se face:

 

  • dus general cu apa calda si sapun
  • schimbarea imbracamintii de strada cu echipamentul de lucru, precum si a incaltamintei

 

Atentie!

 

  • pentru a ajunge la vestiar nu se trece cu hainele de strada prin zone unde se prelucreaza alimente
  • hainele de strada se pastreaza in afara zonelor ce contin alimente si mancare
  • hainele de strada se pastreaza separat de cele de lucru

 

Frecventa spalarii diferitelor zone de pe corp depinde de gradul de risc de contaminare a limentelor in diferitele operatiuni de prelucrare.

 

La sfarsitul lucrului se face dus general cu apa si sapun si reluarea hainelor si incaltamintei de strada – pentru personalul din productie.

 

Igiena personalului se desfasoara in vestiare, care sunt alcatuite din : camere de imbracare, dezbracare, dusuri, W.C.-uri si chiuvete.

 

Trebuie sa fie asigurate dusuri in numar corespunzator, dupa natura proceselor de munca sau din motive de sanatate.

 

Se vor prevedea camere de dus separate pe sexe sau folosirea alternativa a acestora de catre femei si barbati.

 

Camerele de dus trebuie sa fie suficient de spatioase pentru a permite fiecarui angajat sa se spele in conditiile unui standard corespunzator de igiena.

 

Dusurile trebuie sa fie alimentate cu apa curenta calda si rece.

 

Trebuie sa fie asigurate chiuvete cu apa curenta calda si rece, in numar suficient, amplasate in vecinatatea locurilor de munca si a vestiarelor.

 

Chiuvetete trebuie sa fie separate pentru barbati si femei sau, daca aceasta nu este posibil, sa fie folosite alternativ de barbati si femei.

 

Cand camerele de dus sau chiuvetele sunt separate de vestiare, trebuie sa existe un acces usor intre ele.

 

Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale.

 

Angajatii sunt obligati sa utilizeze materialele igienico-sanitare primite.

 

Spalarea si dezinfectia mainilor

 

Mainile sunt acele parti ale corpului care vin in contact cel mai frecvent cu alimentele.

 

De aceea, este esential ca ele sa fie curate permanent, de la inceperea pana la terminarea muncii.

 

Pe maini pot trai si chiar se pot inmulti microorganisme, de aceea spalarea si dezinfectia mainilor sunt obligatorii pentru prevenirea imbolnavirii.

 

Materiale necesare pentru curatarea mainilor : apa calda, sapunul, periuta de ungii si un sistem de uscare. Pentru dezinfectie se folosesc solutii clorigene, solutii alcoolice, etc.

 

Apa calda trebuie sa fie:

 

  • potabila pentru a nu contamina cu microbi si a nu murdari mainile 
  • suficient de calda pentru a sigura desprinderea cu usurinta a murdariei
  • cantitativ suficienta pentru sapunire si clatire

 

Sapunul trebuie sa fie:

 

  • de buna calitate pentru a se sigura sapunirea suficienta pentru degajarea murdariei de pe suprafete
  • bine intretinut, curat, depozitat in savoniere sau recipienti curati, casa nu favorizeze dezvoltarea microbilor

 

De preferat este folosirea sapunului lichid, eliberat din dispozitive ermetice care elimina continutul la manipularea unei clapete.

 

Periuta de unghii trebuie:

 

  • sa fie individuala, trebuind sa fie spalata si dezinfectata dupa fiecare folosire
  • perii sa fie suficient de numerosi si tari pentru a putea scoate murdaria, dar sa nu produca raniri.

 

Tehnica spalarii:

 

  • buna umezire a mainilor cu apa calda, la jet de apa
  • sapunirea-clabucirea
  • frecarea mecanica a mainilor – operatia trebuie sa dureze cca 10 secunde pentru fiecare zona spalata
  • clatirea mainilor cu apa calda pana la desprinderea tuturor urmelor de sapun, folosind jetul de apa
  • uscarea mainilor la jet de aer cald
  • cu prosoape de unica folosinta

 

Spalarea mainilor este cea mai importanta procedura pentru prevenirea contaminarii alimentelor.

 

Spalarea simpla a mainilor este definita, ca fiind frecarea viguroasa a mainilor, una de alta, pe toate suprafetele, dupa prealabila umezire si sapunire.

 

Tipuri de spalare a mainilor:

 

  • se efectueaza cu apa si sapun simplu
  • se pot utiliza si sapunul antiseptic cu activitate bactericida, detergenti sau alte produse de spalare ce contin substante antimicrobiene. Timpul de contact trebuie sa fie 30 secunde-1 minut.

 

Dezinfectia mainilor se face:

 

  • dupa spalare si uscare prealabila, cu cantitatea de dezinfectant necesara, recomandata de producator
  • timpul de contact este de 30 secunde – 1 minut
  • scopul este de a distruge microorganismele tranzitorii existente pe piele

 

Intretinerea unghiilor / conditii igienice:

 

  • sa fie taiate scurt pentru a nu permite retinerea de murdarie subunghiala
  • curatate cu periuta si sapun pentru a se scoate murdaria din santul periunghial
  • nedate cu lacuri pentru a observa daca sunt curatate si pentru ca lacul sa nu cada in mancare
  • sa nu se rupa sau roade cu dintii, ci sa se taie cu foarfece si sa se pileasca cu pila – ustensile individuale, bine curatate si dezinfectate
  • orice ranire sau infectie locala se anunta sefului, apoi se adreseaza medicului, pentru a preveni contaminarea alimentelor
  • sa nu se taie in incapari unde sunt alimente

 

Igiena parului

 

Parul are bacterii pe suprafata sa, din care unele sunt patogene.

 

In mod natural, zilnic cad cca 100 fire de par, existand posibilitatea contaminarii alimentelor. Sa nu uitam si matreata, care se intalneste adesea si care este si ea purtatoare de microorganisme.

 

Pentru prevenirea contaminarii alimentelor, parul trebuie sa fie:

 

  • spalat cat mai des si mai bine
  • strans si protejat (acoperit complet) cu bonete, basmale, in toate locurile de preparare a alimentelor si mancarii
  • pieptanat numai in afara zonelor de lucru
  • neatins cu mana in timpul muncii, iar daca aceasta se produce, este obligatoriu sa ne spalam pe maini

 

Igiena gurii, nasului si urechilor

 

In gura, nas si urechi se gasesc adesea , bacterii patogene, cum ar stafilococul auriu, care produc infectarea si aparitia puroiului, precum si alte consecinte.

 

Trebuie impiedicata trecerea bacteriilor din gura, nas si urechi pe alimente si mancare.

 

Aceasta se face prin:

 

  • cat mai buna igiena – curatarea acestor cavitati
  • obiceiuri corecte in timpul lucrului
  • nu scuipam, nu tusim, nu stranutam deasupra mancarii
  • nu ne scarpinam in nas, urechi sau gura, daca am facut-o ne spalam pe maini imediat
  • nu ne stergem nasul, ochii sau urechile in locuri unde sunt alimente sau mancaruri. Pentru aceste operatiuni vom utiliza numai batisete de unica folosinta si apoi ne vom spala pe maini, si dupa caz le vom dezinfecta
  • nu mestecam si nu scuipam guma
  • nu fumam, pe mancare putand ajunge scrum si mucuri cu microbi din gura ; mancarea poate lua miros de fum
  • nu gustam cu degetul mancarea
  • nu ne roadem unghiiile si nu ne lingem degetele

 

Toate persoanele care lucreaza intr-un spatiu in care se manipuleaza alimente trebuie sa aiba unghiile taiate, sa nu poarte bijuterii pe degete, exclusiv vergheta, sa aiba parul strans sub boneta, sa se spele pe maini cu apa si sapun inainte de inceperea programului si ori de cate ori este nevoie si sa respecte un nivel ridicat de igiena personala.

 

Ingrijirea pielii

 

Pielea, chiar spalata, mai contine microbi, care pot trai pe ea, indeosebi in santuri si pe langa bulbul firului de par.

 

Microbii pot sa produca infectii locale si din acestea pot trece in alimente.

 

Pentru a preveni contaminarea alimentelor cu microbii de pe piele trebuie:

 

  • sa ne spalam cat mai bine pielea si sa dezinfectam anumite zone
  • sa nu ne scarpinam bubele, cosurile, pielea sau daca o facem sa ne spalam si dezinfectam mainile imediat

 

Ranirea in timpul lucrului

 

Orice zgarietura, intepatura sau taietura este de regula infectata. O picatura microscopica de puroi, daca ajunge in mancare, este aproape sigur ca acela care o va manca va face tixiinfectie alimentara.

 

Pentru a preveni acest lucru trebuie:

 

  • sa evitam zgarierea, inteparea sau taieturile, imediat ce ne-am zgariat sau taiat, sa dezinfectam rana si sa o acoperim cu un pansament etans, impermeabil
  • trebuia sa avem grija ca pansamentul sa nu cada in mancare
  • daca pansamentul a cazut in mancare, aceasta se arunca – obligatoriu !
  • daca rana este adanca ne adresam imediat medicului

 

Bijuteriile

 

Bijuteriile nu permit spalarea corecta a mainilor. Intre ele si pile pot ramane portiuni cu incarcatura microbiana. In santurile bijuteriilor, in porii curelelor de ceas pot ramane resturi alimentare in care se dezvolta colonii de microbi, care trec apoi pe alimente.

 

Echipamentul de protectie

 

Prin echipament de protectie intelegem acele piese de imbracaminte si incaltaminte pe care le foloseste lucratorul in timpul muncii.

 

Toate persoanele care lucreaza intr-un spatiu in care se manipuleaza alimente, inclusiv studentii si elevii care efectueaza orele de practica, trebuie sa utilizeze echipamentul de protectie sanitara a alimentelor, care sa impiedice contaminarea cu microbi de la parul, pilea, vestimentatia si incaltamintea lucratorului.

 

Echipamentul de protectie are drept scop:

 

  • protectia lucratorului – cand mediul de lucru contine noxe care l-ar putea imbolnavi. De exemplu – persoanele care fac curatenie la grupurile sanitare si care s-ar putea imbolnavi.
  • Protectia sanitara a alimentului – atunci cand lucratorul prin hainele si incaltamintea sa poate contamina alimentul si poate duce astfel la imbolnavirea consumatorului.

 

Caracteristicile echipamentului de protectie:

 

  • trebuie sa protejeze in mod real alimentul, in scopul reducerii maxime a riscurilor de contaminare a alimentului
  • sa acopere complet suprafetele corpului cele mai expuse la contaminare si cele mai contaminate pentru aliment
  • sa nu permita trecerea usoara prin material a microorganismelor si substantelor nocive
  • sa nu fie el insusi un creator de factori de risc
  • sa nu se incheie cu dispozitive care sa cada usor in mancare in alimente – butoni, nasturi, panglici
  • sa nu degaje mirosuri sau alte substante toxice
  • sa nu aiba cute sau alte elemente de croiala care sa favorizeze acumularea muradriei si dezvoltarea bacteriilor
  • sa fie astfel croit incat sa nu jeneze miscarile corpului
  • sa aiba culori diferite pentru diferitele locuri de munca – deschise pentru cei care lucreaza cu alimentele si mai inchise pentru cei care fac curatenie
  • sa fie impermeabil in partile care vin in contact cu umezeala
  • sa fie purtat tot timpul activitatii
  • sa fie spalat in unitati autorizate sanitar si pastrat de hainele de strada si de echipamentul pentru efectuarea curateniei

 

Angajatii care beneficiaza de echipament individual de protectie au urmatoarele obligatii:

 

  • sa cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare a echipamentului de protectie din dotare
  • sa poarte intregul echipament de protectie pe toata durata indeplinirii sarcinii de munca
  • sa utilizeze echipamentul numai in scopul pentru care acesta a fost atribuit si sa se ocupe de conservarea calitatilor de protectie ale acestuia
  • sa solicite un nou echipament de protectie cand cel din dotare nu mai prezinta calitatile de protectie necesare

 

Folosirea trebuie sa se faca:

 

  • ori de cate ori se lucreaza  in meiul pentru care este destinat
  • tot timpul lucrului
  • numai in mediul de lucru si in nici un caz in afara lui – Wc, in sala de odihna, afara, etc
  • numai complet si cuarat, daca se murdareste, trebuie schimbat imediat
  • numai de catre posesorul lui, nu se poate imprumuta de la o persoana la alta

 

Intretinerea

 

Aceasta trebuie sa fie:

 

  • in stare de integritate : fara rupturi, carpeli, unele lipsuri
  • in stare de curatenie perfecta – orice pata anuleaza calificativul de echipament curat si cere schimbarea lui
  • splat astfel incat sa confere securitatea sanitara a suprafetei sale

 

Pentru lucratorii din alimentatie, echipamentul de protectie a alimentelor trebuie sa fie si apretat si calcat.

 

Calcarea cu fierul incins omoara microbii.

 

Cel apretat se mototoleste mai usor si mai repede decat cel neapretat.

 

Astfel se poate constata daca el se foloseste un timp indelungat, fara a fi schimbat.

 

Folosirea indelungata a echipamentului de protectie duce la incarcarea sa microorganisme si la cresterea riscului de contaminare a alimentului, chiar in conditiile in care echipamentul pare curat si nepatat.

 

Transportul echipamentului de protectie a alimentului

 

Se interzice transportul echipamntului de protectie curat:

 

  • in sacose care au fost folosite si pentru transportul altor lucruri – materii prime alimentare, alte haine, etc
  • neacoperit si venind in contact cu alte obiecte din mediul inconjurator
  • imbracat de lucrator, sub hainele de strada, in mijloce de transport in comun

 

Depozitarea echipamentului de protectie se face separat de hainele de strada, in dulapuri vestiar.

 

Dulapurile pentru imbracamintea de lucru trebuie sa separat de cele pentru imbracamintea obisnuita si de cele pentru efectuarea curateniei.